Manifestul ceaiului
Următorul "manifest" nu ne aparține, dar cuvintele frumoase ne-au impresionat și dorim să le transmitem mai departe.
Oriunde în lume, după ce omul deschide ochii şi intră într-o nouă zi, când se lasă noaptea, când are puţin timp sau chiar când nu are, de este sănătos sau bolnav, de este cerşetor sau împărat, de este copil sau vârstnic, de este leneş sau harnic – oriunde, oricând şi oricine cere un ceai.
Petalele şi frunzele sunt atinse de apa fierbinte, iar vaporii se îmbrăţişează cu parfumurile lor.
Planta îşi dăruieşte energiile şi se lasă despărţită de esenţele ei.
Intrat organic în trupul nostru, ceaiul pe unii îi desfată, pe alţii îi linişteşte, pe alţii îi stimulează. În mod sigur, nu există nici o casă în lume fără ceai.
După un ceai, oamenii cei dimpreună cu ceaiul iau hotărâri, uneori se despart, adesea se unesc şi de obicei nu se uită.
Ceaiul este cel mai vechi leac din lume.
Medicamentele au o glorie trecătoare.
Ceaiul este veşnic tânăr.
Ceaiul se simte important şi stă la masă atât în coliba săracului, cât şi în palatul regilor.
Ceaiul nu a făcut niciodată vreun rău cuiva.
Iar binele lui îl putem mărturisi fiecare.
(Răzvan Codrescu – eseist, poet şi traducător român)
Produse pentru tine
Te-ar putea interesa